2012-Nov-20 - Uraturi de anul nou
Unele c??ntece de colindat au fost realizate de compozitori de muzica
culta, cum ar fi: ?€?Iata vin colindatorii?€? de Tiberiu Brediceanu, ?€?O, ce
veste minunata?€? de D.G. Kiriac, ?€?Domnule? ?i Domn ?®n cer?€? de Gheorghe
Cucu. Scriitorul Ion Creanga descrie ?®n ?€?Amintiri din copilarie?€?
aventurile mersului cu colindele. Totu?i, dupa o citire mai aprofundata a
Evangheliilor, aflam ca vizitatorii care venisera cu daruri la Isus, nu
erau regi, ci astrologi (numi?i pe atunci magi sau vrajitori) veni?i
din Est, probabil din zona Babilonului. ??nca un aspect ineresant este
faptul ca nu e men?ionat nicaieri numarul astrologilor ?i numarul
darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tam??ie alba ?i smirna.
Colindele, precum ?i obiceiurile colindelor sunt prezente ?i la alte
popoare, ?i s-ar putea ca ele sa dateze din timpul romanizarii. De
pilda, colinda rom??neasca ?€?Scoala, gazda, din patu??€? exista ?i la
valoni, unde aceasta e cea mai rasp??ndita, sub numele de ?€?Dji v?©n cwer?®
m'cougnou d'Noy?©?€?.
In perioada Adventului, adica in fiecare duminica din cele patru
saptamani de dinaintea Craciunului, se aprind lumanari. Iar de ziua
Sfintei Barbara, se pun crengute de forsitie in vaza pentru ca de
Craciun, sa fie gata inflorite.
Obiceiuri De Revelion :Evenimentele
astronomice, care ?®n vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta
animalelor, semanaturi ?i masurarea rezervelor de hrana pentru iarna
?®ntre recolte, ne permit sa ?®n?elegem apari?ia diferitelor mitologii ?i
tradi?ii culturale. ??n noaptea solsti?iului de iarna, un observator
aflat ?®n emisfera nordica poate observa cum cele trei stele din centura
lui Orion se aliniaza cu cea mai stralucitoare stea din est, Sirius,
indic??nd punctul unde va rasari soarele ?®n diminea?a de dupa solsti?iul
de iarna. De la data solsti?iului de vara, soarele a descris un arc de
cerc descrescator de-a lungul cerului sudic. La data solsti?iului de
iarna, soarele ?®?i opre?te cobor??rea pe cer iar durata de lumina zilnica
atinge minimul pentru 3 zile, timp ?®n care soarele nu ?®?i modifica
pozi?ia pe orizont. Dupa acest moment soarele ?®?i ?®ncepe ascensiunea pe
cerul nordic iar durata zilelor ?®ncepe sa creasca. Baz??ndu-se pe aceste
fapte, multe culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a
soarelui ?i a unei ?®ntoarceri a luminii. Aceasta ?®ntoarcere este
sarbatorita din nou la data echinoc?iului de primavara, c??nd durata
zilei o egaleaza pe cea a nop?ii (data de care se leaga ?®n cre?tinism
sarbatorirea
??n folclor se spune ca Fecioara Maria, c??nd trebuia sa nasca pe fiul lui
Dumnezeu, umbla, ?®nso?ita de dreptul Iosif, din casa ?®n casa, rug??ndu-i
pe oameni sa-i ofere adapost pentru a na?te. Ajunge la casa unor
batr??ni, Craciun ?i Craciunoaie, ?®nsa nici ace?tia nu o primesc, spre a
nu le spurca locul prin na?terea unui prunc zamislit din gre?eala.
Nemaiput??nd merge, Maria a intrat ?®n ieslea vitelor, unde au apucat-o
durerile na?terii. Craciunoaia, auzind-o, ?i ?tiind ce ?®nseamna o
na?tere de copil, i s-a facut mila de d??nsa ?i s-a dus la ea,
?®ndeplinind rolul de moa?a. Craciun, c??nd a aflat, s-a suparat ?i i-a
taiat babei m??inile; apoi, ?®nspaim??ntat de tot ce s-a ?®nt??mplat, a
plecat de acasa. Craciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apa, l-a
?®ncalzit, ?i l-a dus sa scalde copilul. Maria i-a zis sa ?®ncerce apa,
?i c??nd a bagat cioturile m??inilor, acestea au crescut la loc, mai
frumoase dec??t erau ?®nainte; de la aceasta minune se crede ca moa?ele au
m??ini binecuv??ntate. ??n alta varianta a pove?tii, Maria sufla peste
m??inile Craciunoaiei ?i acestea cresc la loc.
In Provence, in anumite biserici de la malul marii, la sfarsitul
liturghiei de la miezul noptii, incepe o procesiune a pescarilor si
negustorilor de peste, care depun cosuri pline cu peste, in semn de
afectiune si recunostinta fata de micutul Iisus. Traditia cere ca masa
din ajunul Craciunului sa se termine cu un desert, ce trebuie sa contina
treizprezece elemente, care sa il simbolizeze pe Hristos si ai sai
doisprezece apostoli. Desertul reuneste toate fructele si prajiturile
specifice regiunii.
Colinde :
Craciunul a ?®nceput sa fie serbat de catre cre?tini pe 25 decembrie,
dupa cel pu?in trei secole de la ?®nceperea misiunii de evanghelizare a
apostolilor, anume ?®ncep??nd cu secolul al IV-lea ?®n Vest ?i ?®ncep??nd cu
cel de-al V-lea secol ?®n Est. Ini?ial, sarbatoarea na?terii lui Hristos
era ?inuta pe 6 ianuarie, istoricii ?tiind azi ca ea se celebra deja ?®n
336 d. Chr., la Roma. (?®n Est, ?€?Boboteaza?€?, serbata la data de 6
ianuarie ?®ncep??nd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci na?terea,
botezul ?i primul miracol al lui Iisus, ?®n timp ce gnosticii (secta
cre?tina considerata eretica de catre cre?tinismul canonic) serbau
aceea?i ?€?Epifanie?€? ?®n Egipt, ?®nca din secolul al II-lea, tot la data de 6
ianuarie, c??nd, ?®n viziunea lor, ?€?Iisus s-a aratat ca Fiul lui Dumnezeu
la botez?€?). Sextus Julius Africanus, un cre?tin din secolul al III-lea,
este primul care alege ?®n 221 d. Chr. aceasta data pentru na?terea lui
Iisus, care ?®nsa nu va fi celebrata ?®nca multa vreme de catre ceilal?i
cre?tini, care preferau 6 ianuarie.
Uraturi Comice
Craciunul sau Na?terea Domnului (na?terea lui Iisus Hristos / Isus
Hristos / Isus Cristos) este o sarbatoare cre?tina celebrata la 25
decembrie (?®n calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (?®n calendarul
iulian) ?®n fiecare an. Ea face parte din cele 12 sarbatori domne?ti
(praznice ?®mparate?ti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare
sarbatoare dupa cea de Pa?ti ?i de Rusalii. ??n anumite ?ari, unde
cre?tinii sunt majoritari, Craciunul e de asemenea sarbatoare legala,
iar sarbatoarea se prelunge?te ?®n ziua urmatoare, 26 decembrie: a doua
zi de Craciun. De la debutul secolului al XX-lea, Craciunul devine ?i o
sarbatoare laica, celebrata at??t de catre cre?tini c??t ?i de catre cei
necre?tini, centrul de greutate al celebrarii deplas??ndu-se de la
participarea ?®n biserica la rit spre aspectul familial al schimbului de
cadouri sau, pentru copii, ?€?darurilor de la Mo? Craciun?€?.
Uraturi Comice
??n folclor se spune ca Fecioara Maria, c??nd trebuia sa nasca pe fiul lui
Dumnezeu, umbla, ?®nso?ita de dreptul Iosif, din casa ?®n casa, rug??ndu-i
pe oameni sa-i ofere adapost pentru a na?te. Ajunge la casa unor
batr??ni, Craciun ?i Craciunoaie, ?®nsa nici ace?tia nu o primesc, spre a
nu le spurca locul prin na?terea unui prunc zamislit din gre?eala.
Nemaiput??nd merge, Maria a intrat ?®n ieslea vitelor, unde au apucat-o
durerile na?terii. Craciunoaia, auzind-o, ?i ?tiind ce ?®nseamna o
na?tere de copil, i s-a facut mila de d??nsa ?i s-a dus la ea,
?®ndeplinind rolul de moa?a. Craciun, c??nd a aflat, s-a suparat ?i i-a
taiat babei m??inile; apoi, ?®nspaim??ntat de tot ce s-a ?®nt??mplat, a
plecat de acasa. Craciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apa, l-a
?®ncalzit, ?i l-a dus sa scalde copilul. Maria i-a zis sa ?®ncerce apa,
?i c??nd a bagat cioturile m??inilor, acestea au crescut la loc, mai
frumoase dec??t erau ?®nainte; de la aceasta minune se crede ca moa?ele au
m??ini binecuv??ntate. ??n alta varianta a pove?tii, Maria sufla peste
m??inile Craciunoaiei ?i acestea cresc la loc.
More results:
Uraturi Politicieni Obiceiuri Din Bucovina Colinde De Craciun
|
|
Post A Comment!
|
|
About Me
« June 2013 »
| Mon | Tue | Wed | Thu | Fri | Sat | Sun | | | 1 | 2 |
| 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
| 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 |
| 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
Top 10 Referers
|
